Dili -(Desportu XYZ) Konfederasaun Desportu Timor-Leste (CDTL) realiza simpoziu nasional desportu hodi  lori joven sira sira ne’ebé mak la koñese desportu iha Timor-Leste atu nune’e ba oin no halo protesta ba dezenvolvimentu desportu.

“Hau kontente hamriik iha oin atu bele hahu ita nia atividade simpoziu nasional desportu iha loron ohin liu husi simpoziu ida ne’e ami husi CDTL hakarak lori joven sira koñese la kunese desportu atu mai koalia sai tanba sa desportu iha Timor-Leste labele ba oin no halo protesta ba dezenvolvimentu desportu tanba tinan 20 ita ukun rasik a’an no nasaun sei joven hela”afirma  prezidente CDTL Macario  Sanches iha nia deskursus ne’ebé hala’o iha salaun CNE sesta feira ne’e.

Prezidenti CDTL ne’e haktuir,, Iha simpoziu ne’e iha diskusaun  panelista sira husi eis atleta, eis sekretariu estadu juventude no desportu, eis diretor jerál tourizmu no bainaka espesial husi vise prezidente KONI Indonesia hodi  fahe sira nia esperensia kona-ba mudansa mentalidade joven desportista.

Tanba ne’e hein katak hanoin sira husi panelista bele fo hanoin diak ba mudansa mentalidade joven desportista para ba oin Timor-Leste kompete no Timor-Leste bá  prestasaun.

Sorin seluk, ministru juventude desportu arte kultura Nelyo Isaac Sarmento hatete, iha simpoziu ne’e atu diskute importansia desportu iha Timor-Leste tanba nasaun foun hasoru problema barak nune’e ezizi setor ida susar tanba estadu tau atensaun ba setor hotu iha Timor-Leste nune’e ba area desportu pursentu kiik.

“Ohin ita hamutuk iha simpoziu nasional ne’e atu diskute importansia desportu iha ita nia rain, ita nia rain hanesan nasaun demokratiku  ida, ita nia nasaun foun nune’e situasaun hasoru problema barak tan ne’e estadu  sei tau atensaun ba setor hotu no ita ezizi setor ida  susar tanba setor seluk mos ezizi  hanesan edukasaun, saúde, agrikultura no infrastrutural”

Governante ne’e esplika,estadu investe barak iha setor haat ne’e  nune’e area desportu hetan apoiu husi estadu pursentu kiik liu kompara ho setor sira seluk estadu tau atensaun  maibé iha inisiu tinan 20 mai ita sente desportu modalidade importante laos atu ezizi orsamentu barak maibe atu hamosu koezaun sosial iha ita nia sosiedade.

Nia informa tan, modalidade desportu kria paz maibe dezde Timor-Leste ukun a’an pratikante  desportu  kria mos konflitu tanba Timoroan seidauk tau atensaun iha fair play (spotifitas) no desportu atu buka inimigu maibe tuir lolos iha desportu lakon ho manan laos problema maibe lakon ho manan halo kolega tan ne’e iha programa IX governu tau prioridade masimu ba atividade desportu tan ne’e atu hahu atividade desportu tau atensaun laos deit iha atleta maibe   organizasaun iha responsabilidade interna.

Tanba  responsabilidade interna ne’e koalia ba federasaun sira tanba federasaun barak seidauk iha kondisaun hari’i tiha ona federasaun depois mos la iha atividade garante organizasaun tan ne’e iha periodu governasaun ida ne’e primeiru ministru informa ona katak oinsa atu fortifika organizasaun para realiza atividade desportu, orsamentu ba realiza atividade governu garante orsamentu naton atu apoiu ba federasaun tanba governu fo prioridade ba atividade desportu no hari’i infrastrutura sira, durante ne’e lao ona infrastrutura naton maibe atividade beibeik fo vantajen ba atleta sira atu pratika desportu iha sira nia moris loron-loron, tuir lolos atu mudansa mentalidade joven desportista ne’e hahu kedas husi eskola maibe kuaze iha munisipiu hotu eskola sira la iha fatin ba atividade desportu.

Entretantu  panelista iha simpoziu nasional ne’e mak eis sekretariu estadu juventude desportu Osorio Florindo da Conceição, eis atleta Fidelia Ferreira ho  Luisa dos Santos, eis diretor turizmu no bainaka espesial husi vise prezidente Komite Olahraga Nasional Indonesia.

Partisipa iha simpoziu nasional ne’e bainaka espesial husi Komite Olahraga Nasional Indonesia, ministru juventude desportu arte kultura Nelyo Isaac Sarmento, reprezentante prezidente republika, embaixador  Malaysia ba Timor-Leste, estrutura federasaun, atleta, estudante ensinu baziku no sekundaria sira no simpoziu ne’e CDTL realiza ba daruak.

About Post Author